Visul Frumos Contiunua

Sunt multe aspecte legate de jocul de darts în varianta Ligii de Marţi care ma face sa afirm cu putere ca echipa CLG este echipa perfecta. Mai mult decât atât după fiecare meci nu îmi pot găsi cuvintele sa exprim acest lucru sau cum sa exprim mai bine mulţumirile cuvenite după o seara perfecta de darts. De aceea posturile de pe blog se lasă aşteptate. Dar nu este cazul şi acestui post. Aseară a avut loc restanţa cu echipa "Amicii". O partidă amânată parca prea mult. Trebuia jucat acest meci căci în caz contrar ambele echipe riscau pierderea meciului. Din fericire s-a gasit timp din partea celor două echipe şi clemenţă din partea celor care se ocupă de Liga de Marţi. Meciul s-a disputat aseară cu o oarecare întârziere.

Lipsiţi de aportul nemasurabil fix al căpitanului său şi afectată si de lipsa tacticianului Pusky in momentul crucial al completarii foii de joc, echipa CLG a facut cu brio faţă acestor incercari si a început meciul in forţă, reuşind să ia prin surprindere echipa adversa si a dus scorul la un 2-0 parcă făra a se întrebuinţa prea mult. Dar aşa cum ne-au obişnuit, primul sfert al meciului s-a incheiat la egalitate, tacticianul de serviciu in lipsa titularului postului ne reuşind să aduca iar Bucuria si scorul era din nou egal. Sfertul secund a fost parcă o copie la indigo al primului. Scorul la jumătatea meciului era egal, un egal care aducea în ambele tabere câte un punct. Dar oare cine avea sa plece cu trei puncte şi cine avea să stagneze şi să nu mai acumuleze niciun punct de acum înainte?

Specializaţi parcă pe un finiş solid al partidei, CLGistii a reusit sa aduca scorul la un nivel egal de 7-7 cu emotii insa. Ultimele două leguri urmau sa fie jucate de cei mai în formă jucători componenţi ai acestei echipe minunate. Primul intrat pe scenă a fost Locomotiva care din nou ne-a predat o lecţie despre subiectul sau preferat: şi anume cum să tragi echipa după tine. O lecţie pe care Larry preferă să o o predea în faţa elevilor săi şi în faţa boardului pe socoteala adversarilor. O lecţie predata perfect. O lecţie de cel puţin două puncte. 8-7 pentru CLG. Lacrimi de Bucuria fac ochii lui Zaharia sa sclipească mai ceva ca globurile din pomul de Crăciun. Urma legul decisiv. Un leg în care protagonist din partea CLG avea să fie Kiritză, cel în care toată speranţa suflarii CLGiste era turnata. O speranţă care nu slabise din intensitate, nici măcar în momentele în care el trecea prin momente mai dificile iar evoluţiile sale lăsau de dorit. Suporterul nostru aflat langa noi la toate meciurile încerca să îl încurajeze. Pentru un moment nu stiam de unde vine această incurajare frenetică. Apoi m-am uitat la scor. Şi in raza mea vizuala a intrat şi Kiritza. Pentru cei care nu aţi fost de faţă , trebuie sa precizez că ultimul nostru bastion pentru victorie era bolnavicios în aspectul său. Era slăbit de o tuse dubioasă parcă intoxicantă. Însă precum un mare campion nu s-a lăsat doborât şi a arătat de ce este în stare pe "tablă" si sutele veneau ca trenurile în gara de nord. Nu cu întarziere ci la momentul oportun. Ca orice meci decisiv a avut şi partea sa de emoţie. Emoţie transmisă şi suporterilor prin intermediul unor ratări la dubla câştigătoare. Din fericire emoţiile au fost înlocuite de o bucurie de nedescris. Dacă o imagine face cât o mie de cuvinte, atunci imaginea cu uimirea de pe feţele spectatorilor neutrii face cât un milion de cuvinte. Această uimire a venit însă în doua etape. Prima a fost uimirea cauzată de ţipetele nostre. "Or fi câştigat si ei un punct ceva." Aşa se poate descrie în cuvinte privirea sarcastică din ochii unora. Insă mulţi s-au uitat pe foaia de joc şi pe tabelă si puţini au putut crede ochilor când au vazut ca CLG a mai facut o victimă.

Urmează rubrica muţumirilor. O rubrică iubită de cei care primesc prin acest intermediu atât faimă cât şi mulţumiri sincere din partea unui coechipier/fan. Poate eroul nevăzut din acest meci a fost, şi ma văd nevoit să mă repet, tacticianul de seviciu în lipsa... mea. Zaharia a adus bucuria printr-o completare corecta a foii de joc. Poate ca vi se pare puţin lucru insă cei care ştiu cât de importantă este o foaie de joc ştiu despre ce vorbesc. Dovada cea mai buna este faptul că aceasta se completează separat de căpitanii (sau sublocotoneţii acestuia) în secret. Deci mulţumim Zaharia. Următorul pe lista mulţumirilor este un jucător abonat parcă la aceste mulţumiri. Paul. Deşi a avut un meci mai puţin bun nu prea avem ce să îi reproşăm lui deoarece ne-a adus atâtea puncte anul acesta şi cel din urmă. Mulţumim Paul căci fără legul câştigat de tine acum scriam despre un egal. Mulţumim Larry pentru acest cadou de Crăciun adus mai devreme, o victorie mare dar mai presus de toate o evoluţie excepţională a vicecăpitanului CLG. Mulţumim Kiritză pentru un ultim leg de o încărcătura emoţională fantastică. Mulţumim pentru că exact atunci când trebuie aduni rândurile şi reuşeşti să aduci bucuria amânată de la Zaha. Mulţumim Căpitanului Teddy căci fără el această victorie se transforma într-o înfrângere dacă programarea nu se făcea ieri şi dacă nu reuşea să ne apere interesele aşa cum a făcut-o. În cele din urmă as dori sa fiu patetic şi să îmi exprim propria stisfacţie şi bucurie pentru un leg câstigat la momentul potrivit. Multumesc Fanului care este prezent cu noi, clişeic vorbind, oriunde, fie ploaie, fie vânt. Fără fani care să aprecize jocul nu am avea cui scrie pe www.CLGdarts.blogspot.com. Totodata o veste care mi-a ajuns întâmplător la ureche mi-a facut o imensă bucurie. Ştiu că există cititori ai blogului mai vechi dar şi cititori a mai noi care au dus mai departe faima CLG chiar peste hotare. Multumesc Fanilor de pretutindeni şi promit sa nu îi dezamăgim niciodată.

Dar povestea nu se termină aici. În seara aceasta este programat ultimul meci oficial la Ligii din acest an calendaristic. Ne vom intoarce cu darts de mare calitate in Ianuarie. Blogul nostru nu va lua pauza dar sunt sigur ca cititirii noştrii vor face o pauză bine meritată. Pe diseară Boala!!!