Preview

Nu va lasati pacaliti de titlul postului. De multe ori acesta se potriveste cu continutul spumos al postului. De acesata data am ales sa nu vorbesc despre meciul de maine seara. Am ales sa renunt la traditionala statistica de dinaintea meciului, rubrica indragita de unii CLGisti. Desi am primit intrebari de la cei implicati in viata echipei in legatura cu evolutiile precedente ale viitorilor adversari. Din pacate in aceasta saptamana am ales sa nu ofer nici o informatie despre adversarul de maine seara, de pe teren propiu: echipa Asilor Afumati... "Smokin' Aces".

Am decis intr-un moment de singuratate si inspiratie maxima sa vorbesc putin despre emotiile provocate de aruncarea perfecta in darts. Multe sporturi au un asa numit joc perfect. In darts avem chiar si mana perfecta. Adica aruncarea care totalizeaza maximul de puncte, 180. Astfel de "maini" ajung sa fie de domeniul rutinei in cazul profesionistilor din insula, sau a jucatorilor cu zeci de ore de antrenament saptamanal. La nivelul Ligii Nationale de Darts pe Echipe (mai pe limba noastra Liga de Marti) astfel de aruncari care acumuleaza maximul de puncte sunt destul de rare, si de fiecare data sunt aclamate la scena deschisa de componentii ambelor echipe. Pe parcursul returului trecut o astfel de aruncare perfecta a fost trecuta in contul CLG de catre Larry. De atunci insa astfel de aruncari au fost fara noroc desi incercari au fost. Nici macar la antrenamentele de dinaintea meciului, nu s-a reusit o mana perfecta.

Asta pana MARTIA trecuta....

De multe ori ma intreb inaintea unui meci, daca se va reusi o mana perfecta in aceasta partida si daca da, oare cine o va reusi. Este intotdeauna impresionant sa vezi cum toate cele trei sageti ating sectorul de triplu 20, un sector care cu fiecare aruncare pare sa devina din ce in ce mai mic. De data aceasta 180-ul a fost aruncat la incalzirea de dinaintea partidei, la antrenament. Din experienta celor 4 maini maxime date pana acum, toate insa la antrenament, pot spune ca cea mai dificila aruncare nu este, cum poate multi ati crede, ultima. Parerea mea este ca cea mai dificila aruncare este cea care urmeaza. Prima sageata care atinge tripla de 20 este una care este aruncata curat, fara devieri, fara sa aibe o alta sageata ca punct de reper. Atingand tripla, micsoreaza locurile posibile a fi atinse de urmatoarele sageti. A doua aruncare pare mai dificila pentru ca locul s-a micsorat, si in realitate si in mintea jucatorului. Dar ai ca reper cealalta sageata care deja ti-a adus 60 de puncte, insa aceasta este cu dublu tais, deoarece aceasta poate devia sageata ce va fi aruncata in afara sectorului de tripla. A treia sageata deja aduce concentrarea jucatorului la cote imense, si majoritatea jucatorilor cedeaza acestei presiuni exercitate si din tacerea subita a celor din apropiere care urmaresc aruncarile.

Aceste lucruri s-au petrecut in incinta tot mai sufocanta a Tati Bar, casa pentru sezonul inaugural CLG. O incapere care mereu ma face sa ma gandesc la viata pe care au dus-o si o duc in continuare minerii in ocnele de carbune. La fel de inalte erau incaperile sapate de ocnasi. Insa este locul in care acesata intamplare de aruncare perfecta s-a petrecut. Prima de acest fel din cariera CLG-istului in cauza. De fapt cel mai "socant" fapt al acestei intamplari este numele de pe spatele tricoului bleumarin CLG(ce-i drept tricou absent la acest meci de pe umerii CLGistului)

Pentru cititorii fideli ai blogului presupun ca nu va fi greu sa ghiceasca numele celui care a infaptuit mana perfecta, acest 180 care ma face sa las deoparte statistica meciului care urmeaza. Poate unii dintre voi ati raspunde Paul. Nu puteti fi mai departe de adevar pentru ca Paul are in visterie mai multe astfel de maini maxime. Poate jucatorii mai vechi ai echipei cu experienta si in forma maxima precum Teddy sau Locomotiva Larry. Din nou nu va puteti insela mai mult.

Puteti crede ca acesta este un auto-elogiu. Din nou va inselati. A mai ramas Kiritza care din pacate nu este autorul acestei reusite. Din pacate pentru voi ati omis un nume. Un nume mare al echipei. Un memebru fondator al echipei. Un exponent la echipei de pe vremea cand CLG juca in tricourile verzi... Este vorba despre Zaha.

Multi dintre voi nu stiti dar elogii la adresa lui Zaharia Bucuria au mai fost aduse in istoria acestui blog. In acea seara de marti, seara victoriei cu Tallil Abib, la antrenamentul de dinaintea meciului, Zaha a reusit sa arunce trei sageti consecutive in aceiasi mana reusind primul sau 180. Din pacate pentru el acest eveniment a fost privit cu scepticism chiar de catre membrii echipei care s-au legat de faptul ca bucuria din Zaharia a lipsit la acest moment de gala din cariera lui Zaha.

Eu sincer nu pot sa ma bucur mai mult pentru el, desi putea fi dublat de o evolutie pe masura in timpul meciului. Din pacate nu le poti avea pe toate. Felicitari din suflet pentru Zaha si nu pot sa ii urez decat sa reuseasca cat mai multe astfel de aruncari si de preferat si in meci. Desi cu totii ne-am dori sa nimereasca dubla din prima decat inca un 180...

Fortza Boala....!!!

Fabuloasa

Acesta poate fi cuvantul care descrie cel mai bine starea de spirit care a inabusit aerul si asa inecat si din sala mica a localului pe care odata demult baietii de la CLG il numeau acasa. Si meciul cu nou infiintata echipa Tallil Abib a parut sa fie un meci disputat pe teren propriu de CLG. Desi echipa Tallil este debutanta, membrii sai au state vechi in liga de marti. Experienta nu era, deci, un avantaj pentru CLGisti. Desi au apelat la experienta sa scape din situatiile dificile din acest meci.

Desi la inceput in discutiile in particular pe care le-am avut cu mai multi membrii CLG, tonul lor, cand au fost intrebati despre meci, a fost unul oarecum pesimist, timorarea imi parea oarecum familiara. Nu cred ca a existat meci din sezonul trecut sau din acest sezon care sa nu fi fost abordat cu maxima seriozitate asezonata cu putina teama. Acesta poate ca este si cheia succesului. Insa timorarea de debut nu a fost atat de pesistenta pe cat se credea. Meciul cu "debutantii" de la Tallil Abib a inceput intr-un echilibru care parea sa nu se mai rupa. Surpriza, placuta pentru CLGisti a venit chiar de unde trebuia sa vina un implus pentru a rupe echilibrul, de la Capitanul echipei. Teddy a uimit si cu siguranta s-a uimit si pe sine printr-o evolutie mai buna ca oricand, amintind de vremurile de debut ale acestei echipe care se baza meci de meci pe capitanul ei. Din nefericire, echilibrul a fosr mentinut de o evolutie ezitanta a lui Paul care a pierdut primele doua leguri disputate, lucru destul de rar intamplat. Din fericire starea de gratie in care s-a aflat capitanul nostru a facut ca scorul la jumatatea partidei sa fie un palpitant 4-4. Se pare ca antrenamentele pe care Teddy le-a intrepins cu Daniel Racoveanu, Campionul National, au dat roade.

A doua jumatate a intalnirii a inceput in acelasi echilibru care a dominat meciul. Paul si-a revenit la forma care l-a facut sa fie dorit si de alte echipe. Locomotiva Larry nu mai are nevoie de nici o prezentare. Sunt sigur ca cititorii nostrii fideli il cunosc deja pe cel care avea sa compenseze sincopa lui Kiritza si sa readuca sperantele unui rezultat bun pentru CLG. Larry a reusit sa aduca echipa la doar doua leguri (din ultimele 4) distanta de victorie. Eroul meciului de debut de sezon Pusky a dat chix ca de obicei in situatii de presiune. Astfel ultimile 3 leguri,aveau sa se joace de la un scor periculos pentru CLG: 6-7 in favoarea "debutantiilor" carora le cam revenise glasul. Strigatul lor interpretat cu putere si incredere la finalul fiecarui leg castigat parea sa subrezeasca din increderea CLGistilor. Primul venit la board a fost Locomotiva. Meci fara emotii castigat pentru un 7-7 care facea ca totul de pana atunci sa fie sters cu buretele. Ultimile doua leguri erau pline ochi de emotie, tensiune si erau decisive pentru castigarea meciului. Parea ca punctele pot merge in oricare directie. A urmat Paul. Fara emotii a parut evolutia sa care a aruncat suta dupa suta. Totusi emotiile s-au intensificat cand momentul dublei s-a apropiat. Soarta meciului atarna in balanta, si aceasta se putea inclina in oricare directie. Din fericire dubla victorioasa a fost reusita de CLGist. Cel putin doua punct acontate de CLG si ultimul leg care va decide totul urma cu Kiritza in fata boardului. Desi parca tensiunea se mai domolise, Kiritza si-a pastrat calmul si desi pe final a tremurat serios pentru o victorie intr-un leg care ar fi putut foarte usor sa fi mers in favoarea celor de la "Tallil Abib" s-a impus. O victorie cum spune si titlul acestui post, FABULOASA. O prestatie de exceptie a celor de la CLG.

Mai mult decat atat este un inceput de campionat fulminant. Un start de sezon de liga de marti pe care aceasta echipa nu l-a mai avut. Un start chiar daca ma repet, fabulos. As putea spune ca CLGul este mai bun chiar si decat nationala Romaniei la fotbal... cu siguranta am acumulat in ultimile 3 meciuri mai multe puncte decat a reusit nationala de fotbal in ultimile ei 3 meciuri. Multumim adversarilor nostri pentru un meci neasteptat de echilibrat. Multumim CLG pentru aceasta seara minunata. Multumim Teddy, Paul, Larry, Kiritza, Zaha si cu voia voastra Pusky.

Pe final am lasat multumirile pentru fani, fanii CLG, adica tu cititorule, care mi-ai dat forta sa continui acest Blog, care esti alaturi de echipa saptamana de saptamana, care stai cu sufletul la gura si suferi pentru echipa si care desi este marti seara si meciul de abia s-a terminat, de abia astepti sa vina martea viitoare. Tu cititorule de blog CLG esti fabulos.

P.S. Vreau sa imi cer scuze pentru absenta indelungata din mediul virtual. Acum tin sa va anunt ca trebuie sa mai adaugati o pagina de internet celor pe care le accesezi saptamanal. CLGdarts.blogspot.com